baptirizare

M`am văzut
sferic
în întunericul
întunecimilor
auto-generate
dar acceptate
facilimente rațional
de noul univers.

aaa, aaa, aaa...

undeva în spațiul descris
de limitele neclare
ale conștiinței
frumos
neașteptat de luminos
dansau lasciv
în jurul meu
patetice
Unde Electromagnetice
iar sus
Iisus
o piramida sacra.

aaa, aaa, aaa...

cristale

reflexii de raze... dincolo de strada.
oglindindu`se pe cerul metalic, mase de aer se misca lent miscand frunzele necazute.
tremurul interior al copacilor se simte sub piept: rece, sticlos. musc o bucata de aer lingandu`ma pe buze in timp ce imi desenez pe fata un zambet tamp.

respir Antarctica... pe la amiaza.
rotocoale de abur danseaza pe retina, aburindu`mi corneea cu vise cristaline. imi contorizez secundele urmarindu`le curgerea pe abscisa timpului. curgerea asta ma omoara... zic: nu mai intoarce clepsidra, vreau sa dispar din trecut! 

se strang zapezi in sufletele noastre... simti?
nu vreau sa simti. nu vreau sa vrei sa simti iubito acest viscol de ce ne ingroapa sub maldarul de suflete ce vor fi ingropate dupa noi, peste noi.
e alb si frig, e vant si trist e afara iar ceata isi plimba vii si mortii catre nicaieri. intr`o nesfarsita procesiune.

rutina.
scriu rutine... subrutine. variabile, functii...
void hibernal
  {
    se odihnesc pe valuri pescarusii
    fara de somn... 
    fara de viata... 
    pe mare cerul e de plumb
    corabiile de gheata
    ingheata soarele in noi
    in ploi de lacrimiore.
    soare:
    linii circulare inmagazinand lumina
    cercuri ce cresc impinse de raze
    de raza x ce se deplaseaza in toate directiile...
    si x si i grec si zet.
  }

e iarasi alb vazduhul... in ceata densa, inecacioasa.
norii stau presati incetinandu`si deplasarea. ma misc... te misti dar nu ajungi la mine. nu ajunge... nu, nu ajunge cat am patimit. te vad intinsa in gradina argintie numarand stelele fixe. sub tine florile de gheata cresc, depasindu`te. ma intind peste tine ca sa te simt si simt cum ma topesc: in ochii tai, in glasul tau... iubirea ta ce ma inunda si ma ineaca intr`un ocean transcedental de vise. te simt si simt cum ma topesc... iar dupa ce ma voi fi scurs sub tine, imi va fi greu sa redevin organic asa c`am sa raman cristalizat, sub cerul tau. in stele mici de nea, in praf fluid de stele.

asfințit

   ah... e doar sarutul otravitor si aerian al zanei capricioase...
   amurgul limpezeste atmosfera, curatand liniar, praful zilei; lumina devine apatoasa si se ridica in perdele de abur dincolo de cerurile moi agatate in cuie de wolfram. decor albastru inunda treptat... aparitii stelare de gauri argintii in pieptul intunecat al cerului si plumbii stralucesc luminati de tunuri terestre, tunuri ce lovesc cu proiectile de lumina.
   de undeva din esturi poetice, vine leganandu`se pe norii rasfirati, Luna. palida si trista, luminadu`mi gandurile ce se aprind curbate in arc volatic precum luminile sintetice din lampa lui Edison. imbracate in tungsten se dezvelesc artere de circulatie, poduri si noduri feroviare. vagoane fluorescente de vise se pregatesc sa intre in gari mentale, debarcand fiinte bizare animate de motivatii stranii.
   exces de miscare din ambele sensuri. sfasiat intre noapte si zi, retractil ma dedic intunericului. grabiti, oamenii se impart in suflete diurne si suflete nocturne iar cei prinsi in crepuscul devin bidimensionali si transparenti iar lumea lor se infasoara pe tamburul timpului proiectand amintiri bicolore pe ecranul aprins in a 5`a dimensiune. 
   soarele cade in iadul deschis la apus, o cadere violenta acompaniata de ingeri ce ard, acoperind cerul cu fum rosiatic si scantei violete. fum negru de carbune iese pe gura sobei inecand casele in tristeti hibernale.

______________

e doar sarutu`ti cronic, aerian si rece
ce se intinde peste peste timp
in spatiul dintre noi.

pierduti

intr`o zi m`am pierdut
in iubire.

nu m`am mai regasit...


am auzit
c`au gasit un corp
intins pe o banca
in parc...
n`am stiut ca sunt eu
dar spuneau 
ca in timp ce`l duceau
sa`l ingroape
eu soptea obsesiv
sacadat
numele`i.



intr`o zi m`am pierdut
n iubire.

nu m`am mai regasit...


am vazut
la TV
chipul sau.
cerul sau dislocat
ce`l urma
chipul sau
corpul sau imobil
si pe ea
ce plangea.



intr`o zi m`am pierdut
in iubire.

nu m`am mai regasit...



mi`a oferit adapost
in bratele sale
si cer in visele ei.
m`a imbracat in iubire
coroane...
flori de crin
flori de tei.
lumanari mi`a aprins...
cand lumina s`a stins
pentru noi
buzele`mi au
atins
buzele`i...



intr`o zi ne`am pierdut
in iubire.
nu ne`au mai regasit...

metempsihoza

trezește`te iubito și umbla pe asfalt
dezbracă`ma de doliu și ziduri de bazalt
iți sprijine umblarea prin lanuri de noroi
iar ploile albastre din marea de deasupra
îmbrace în lumina preaalbi`ți umeri goi.

trezește`te iubito și calcă pe morminte
departe de agheasma și revelații sfinte
învață sa adulmeci savoarea pielii mele
când ma dezbrac de raze și ma îmbrac in stele.

trezește`te iubito din somnul tău de veci
o placa de beton despica și desparte
pulsația unitara a doua inimi reci
un suflet întrupat în corpuri separate.

trezește`te iubito și umbla`te spre mine
desfă tot ce te leagă, si tot ce te reține
în stratul inferior al somnului galvanic
și`ți voi deschide poarta ținutului organic.

trezește`te iubito și calca pe asfalt
dezbracă`ma de doliu și ziduri de bazalt
ne sprijine umblarea printre copacii goi
iar ploile ce cad din marea de deasupra
aducă clipele ce ne`au unit
pe viaţă
înapoi.

luana 02

Luana`ntinsa printre flori
culori de gâze inca vii
scrasnit de leagan
si copii ce se alearga`n
parc.

zambet senin
cerul deschis
Luana se ridica lin
hipnotizata de un vis
absurd.

si raman singur pe asfalt
si sangele imi curge cald
din vene.

vin popi si doctori sa ma vada
fara sa fiu....
necunoscuti sa inteleaga
ce n`am putut sa stiu.

apoi sunt mort
apoi sunt viu
si mor constant
fara sa stiu.
fara sa stiu de mine...
intins pe spate
descompus 
ma recompun in tine.

si ne lasam impinsi de val
deoparte
neangropate, undele se`ntind
concentric
dincolo de moarte,


culori de gâze inca vii
scrasnit de leagan
si copii ce se alearga`n
parc.

luana

Luana n`a iesit din casa
dar dac`ar fi iesit
ar fi iesit destul de rau
si`ar fi intrat destul de repede
in lanturi si chili crestine
in intersectii bizantine
sali cufundate in mistere
blocaje si artere.

Luana si`a iesit din minti
dar a iesit subit
de dragul dragilor parinti
pe care i`a iubit.

Luana n`a iesit din casa
dar dac`ar fi iesit
ar fi vazut cerul bolnav
si codrul desfrunzit.
ar fi simtit dureri straine
tipand distant din mii de guri
si libertati soptite palid
de dupa cusaturi.
si pasi pierduti doi cate doi
pe asprele carari
acompaniati in zborul lor
de stol de lumanari.
Luana si`a iesit din minti
iar visele ce le purta
s`au revarsat pe scari
rulante
iesind din palma sa.

Luana si`a iesit din minti
dar a iesit subit
de dragul dragilor parinti
pe care i`a iubit.