izvor mi`e inima
la margine de codru
de membre
de piatra
si sangele mi`e cald
si curgerea mi`e calma
si inima`mi
invie
sub bulbi fragili
topindu`se `ncalziti
de spini de flori
de poezie.
siroaie subterane
si ploi astrale
circular ma adapa
prin cumpana fantanii.
cu ziduri mari de piatra
ai imprejmuit aceasta fantana
cu zabrele de metal mi-ai inchis
gura
iar buzele mele
secat`au.
imbracat in lastari
tineri de iedera
inmuguresc
privind
privesc soarele
crosetand traiectorii
eliptice deasupra
varfurilor mele
si fiecare varf cauta infinitul
si fiecare varf cauta un sprijin
in tulpini cu radacini infipte
in nori de cer albastru
-apleaca`ti tulpina
iubito
atarn de gatul tau...
si cand noaptea va cadea
peste visele noastre
saruta`mi stelele.
lumina trece prin frunzele`mi
neverzi inca
vrejuri se rasucesc
dansand in aer
timid
cautand...
incercand sa gaseasca
sa te gaseasca
sa te atinga
sa te convinga
sa te opreasca
sa te invaluie`n
mine.
ma prabusesc
in intrioru`mi
si fiecare interior
din interiorul meu
se desface in
petale
de roua
de lacrimi.
ma iarta.
.
