noaptea asta fi`voi lucid. nici o pleoapa nu va cadea peste fereastra, nici un clipa nu va trece clipind in ochii tai. o sa`mi asez asteptarea pe genunchi... ingenunchiindu`ti indoiala o sa te rog sa te rogi pentru mine. pentru noi, adica... visele vor zbura, inconjurand in spirale becul incadescend palpaind filamente dispuse in paralele finite, corzi intr`o harfa luminoasa, dezacordand chemarile de ieri. noaptea ne va bate in geam iar geamul va alunga noaptea in valuri concentrice de lumina. va fi spectacol in camera noastra, spatiul nostru, cubul nostru de beton si sticla caruia i`am decorat peretii cu picturi imaginare. si fiecare colt e o poveste de iubire proiectata dincolo de spatiul nostru, si fiecare perete e un plan depanand povesti: ecran de proiectie a multiplelor noastre vieti.
noaptea asta... lunga... perfectionandu`si intunecimea cu fiecare ezitare a generatorului invartind un rotor oxidat de serile acide, mestecat de dunele de praf. noaptea asta ce vine, urmand noptii acesteia ce sta, ne va reda simturile moarte, ingropate sub metrii nesiguri, inegali, de imaginatie. in cealalta noapte vom juca tot impreuna... ca in toate noptile de cand existam... ca in toate noptiile cat vom mai exista, schimband doar rolurile si pastrand firele de iubire ce ne lega de Luna.
o noapte omogena, deplina, incercam sa creem... ca cele din picturile medievale. o noapte nebiruita de stele, stele fixe, stele artificiale ce stau consumandu`si gazul trimis de conducte rusesti. o noapte deplina doresc, sau, cel putin, una arctica. si ceasul deapana povesti scurte povestind despre moarte. iti astup bland urechea stanga cu palma dreapta iar in urechea dreapta iti soptesc iar imagini proiectand iubiri, iubiri eterne, radiind concentric, si remanente`n amintiri.
inchide ochii, draga mea, e noapte...
noapte buna.
