momente reci cand vrei sa iesi din tine pentru a intra in lume; o lume goala pe dinauntru dar calduta si maloasa pe dinafara. imbraci un rol si iesi pe fereastra sufletului, drept in fata blocului. blocul din fata se apleaca si se uita la tine nerecunoscandu`te; nici tu nu`l recunosti... dar recunosti ca ochii lui te inspaimanta iradiind nuante ultraviolete prin ochelarii sai de termopan.
pasesti calm pe asfaltul moale atent sa nu tulburi intinsele umbre. pasii tai se opresc in baraj psihologic taind influxuri nervoase ce se prabusesc in adancuri tenebroase dezvaluind adevaratul tu: un tu imobil, imaterial. privesti doar caldaramul rece ce curge pe sub tine in unde mute... inperceptibile. in mijlocul strazii privesti cum trec masini aduse de curenti din larguri, tragand dupa ele cladiri dezradacinate plutind invaluite`n spasme istorice. balene de beton te inghit si te scuipa, delfini de metal se joaca cu tine aruncandu`te ca o minge desumflata incoace si in incolo intr`un joc imaterial ce se repeta matematic. cu ochii desenand orbite pe ceruri, nu vezi... nu sti, nu simti, nu poti sa iesi din hora si stai; rupi opincile pe loc, precum strabunii tai semi`bipezi.
momente grele, imbracate`n plumb cand obosit si sangerand dezamagiri acute cauti adapost stabil deschis in membre lungi, subtiri... brate sincere, reflexive, desprinse din iceberguri de marmura. brate reci, albe, necontaminate de marea de cea tulbure, nedizolvate`n marea acida... calda.
momente reci cand intoracandu`te acasa simti cat de gol si rece e "la tine" . nu as putea sa te condamn... sa`ti reprosez pasi`napoi. atat de rece e la mine... s`atat de gol.
astept sa urc din nou pe
soare
s`apoi sa
cald.
