neuniforma necesitate. ti`am demonstrat ca modelul acela nu se aplica in cazul nostru. ma intreb daca exista evolutie... existi tu. uneori e suficient, alte ori e coplesitor. preabine, zic... despre existenta mea am citit intr`o carte fara pagini; coperti langa coperti mimand continut pretentios (raft peste raft intr`o biblioteca parasita). spuneau ca sunt o usa pe care intra si ies ganduri. ah, nu doar ganduri... perpetua miscare dinspre nicaieri.
pe drum, dincolo de mine trec oameni ce vorbesc in cifre sau in variabile ce contin doua valori. eu te gandesc in valuri: ganduri ce`mi stau un timp. ganduri ce trec dar se intorc adeseori. daca tu esti adevarul eu sunt falsitatea cautand adevrul, minciuna cercetand orizontul, deci lasa`ma sa te privesc din exterior si permite`mi sa`ti copiez imaginea in luciul marilor mele mentale, interiorizandu`ma. pot sa explic formal anumite concepte, anumite procese... atat.
tu esti un cerc. eu sunt o figura geometrica deschisa, o sigma de segmente si puncte. in pofida distantei, diferenta dintre noi e mica si simt cum apropierea ta face sa`mi creasca laturi. cand esti trista te invelesc in laturile mele, cand sunt trist ma ascund, fara sa sti, sub arcul desenat de raza ta. pot sa observ fortele din spatele nemiscarii tale, pot sa inteleg spatiul deplasarilor mele in planu`mi ABCD, pot sa intuiesc planul ce ne separa. poti sa ma`nchizi, sa ma deschizi, sa ma desfaci in fiecare unghi; poti, ipotetic, sa ma sectionezi in cate euri vrei, tragand orice concluzie.
am desenat aseara un cerc si o linie franta, un punct pulsandu`mi unde calde si`o latura cu bratele deschise, primind tot ce emiti.
ador simetria ta... poti sa ma`nscrii in limitele tale? vrei sa ma infasori in infinitatea undelor generate de epicentrul starilor tale? orice doresti eu pot devenii: sunt deformabil, extensibil, sunt etern transformabil si reconfigurabil in spatiul trasat de razele tale. tu nu te misti dar misti ceva in mine; ce nu se misca a murit.
in conjunctie cu ipoteza mea in privinta scopului nostru, incerc in mod constant sa vad lumea noastra din diferite perpective, si ce era ieri infinit, astazi e doar un plan dreptunghiular indoit de doua ori in doua, la mijloc. suntem o carte, nedespartiti de pagininile ce vor creste intre noi.
am calculat suprafata visurilor noastre, am masurat timpul scurs de la primul sarut. volumul pasiunii si greutatea iubirii noastre ce imi zdrobeste pofta de orice, apropierea de oricine. ultraincrezator in metoda si extrasigur de reusita, naiv in evaluare si ineficient in implementre, generand eroare dupa eroare, imi consum haosul in octeti. reset. reconfigurare. esec. rereconfigurare.
hei tu! au nu suntem noi stapanii timpului nostru si`a spatiului in care se desfasoara povestea nostra? nu esti tu centrul focal al celor mai salbatice iluzii ce mi bantuie imaginatia, maturand toate codurile ce`mi hraneau inainte pseudoexistenta. de ce ne asezam pe acele rigle ornate cu gradati, de ce folosim unitati de masura inventate de altii? unitati ce dezbina. de ce masuram totul? constientizand si augumentand ce se intampla in planul ABCD nu se pierde esenta a ceea ce avem in celelalte planuri?
tu esti un cerc.. eu sunt un punct nauc ce se invarte`n jurul cozii[doua puncte] amandoi pe aceiasi sfera. intre noi distanta. amandoi in aceiasi sfera... alta sfera.
povestea noastra o carte, fara pagini. lumea noastra un plan, fara margini. intre noi un alt plan... dar noaptea, cand obositi de multimile vide ce trec pe langa noi lasam sa cada pleoapa peste ganduri, luminile se pierd in intuneric iar cartea nostra se inchide. atunci ma las inscris in spatiul visurilor tale, ma vars in forma sentimentului generator si sufletele noastre se ating.
_______________________
pe o scara de la 1 la 10, zece.
pe o scara de unu la unu, tu reprezinti adevarul, eu reprezint cautarea echilibrului, determinata de existenta ta.
